Da, s-au dus vremurile alea! I-am vazut in concert in 1974 la Timisoara, dar atunci nu scosesera inca albumul dublu LP, Cantofabule. Noi la Iasi aveam Rosu si Negru, cu Nancy Brandes conducator de trupa (si ei erau buni, dar nu ca Phoenix!). Chiar, sa caut si "Rosu si Negru"! Cantau sambata si duminica la cantina Puskin, unde se facea discoteca. Ne lasau de la camin sa stam pana la 23,45, daca intarziam dupa ora asta, eram consemnate de mos Costache, paznicul (ne trecea la catastif!).
Si eu am discurile vechi, nu stiu pick-up-ul daca mai functioneaza, e pe undeva prin pod. Pe Cantofabule a fost bataie mare, greu le-am procurat si noi. Nu a mai durat mult si Covaci cu cea mai mare a trupei au fugit din tara, iar muzica lor a fost interzisa la noi, nu s-au reeditat albumele.
M-am uitat, nu am gasit mai nimic cu Rosu si Negru, nici cu Tandarica (Ovidiu Lipan) care era la ei la vremea aceea. Tandarica a fost considerat un fenomen printre percutionsitii vremii, era un copil cand l-au descoperit. Dupa ce a parasit Rosu si Negru s-a dus la Covaci, la Phoenix, si pe urma a plecat cu ei in Germania.
Stiu ca aveam insa nu m-am uitat de mult timp la discuri,de foarte mult timp:(
Ascult cu vie emotie de fiecare data cand am ocazia muzica veche romaneasca(rock si nu numai).
Invocaţie
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică; Recită: Florian Pitiş
Vouă, celor din hronici, pecetii şi herburi,
fiarelor nepăscătoare de ierburi,
nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour,
nearse de soare: Pajură, Bour,
cu schiptru şi tiară, -
mă rog, să vă iviţi!
Pre voi, fiare heralde:
alde Pardosu', alde
Irog-inorogu', vă rog, să vă iviţi!
Fiarelor de bună şi de rea priinţă,
pe cari vânătorul dac-o să le prindză,
n-o să mi-se-aleagă cu pleavă şi abure,
cu niscai sfarog: Fiarelor din fabule,
din eticeşti şi de zăbavă cărţi,
mă rog, să se ivească!
Vouă, cinstitelor, ţie, sperjure,
şarpe sân-pomului jur-împrejure,
fiarelor omului semiasemine:
alde Sirenei, celui Chentaur
cu gură de aur, ca a Hrisostomului,
mă rog, să se ivească!
Fiare cuminţi, cu-o mie de dinţi,
cu coadă de peşte, cu gheare la deşte,
cu unghie de ţap, cu cap, făr-de-cap,
cu blana ca sfecla, cu ochii ca stecla,
cu ochii de vâlc, fiare cu tâlc,
cu duhori suave, fiare filozoafe... Ave!
...A psevdofiarelor cânt viaţa-neviaţa
care nu se trece ca topită gheaţa,
nu se risipeşte în văzduh ca ceaţa,
nice nu se rumpe ca subţire aţa,
au se ovileşte ca bătrână faţa;
căci de zboară-mi zboară altfel decât raţa,
se ivesc pe lume nu din ou ca raţa,
nici nu-mi pasc fâneaţa-n toată dimineaţa,
ci-şi păstrează pururi harul şi verdeaţa,
taina şi dulceaţa,-
fiindcă nici viaţă nu le e viaţa!
Eu vă cânt şi vă descânt,
vă invoc şi vă evoc,
de noroc, de nenoroc,
Vasilisc şi Inorog,
Aspidă şi Zgripţor-Roc.
Eu vă agrăiesc, vă isc,
Inorog şi Vasilisc,
frate Dulf cu ochi de sulf,
dimpreună cu Adelfă,
soru-ta, eu v-aduc jertfă.
Şi tot eu îi ţin ison,
Păsării Calandrinon,
Păsării de da sau ba,
ca şi ţie, dumneata,
Scarabee, scara mea...
Eu vă cânt,
eu vă trec pragul,
eu vă strig la ceasul fix
şi tot eu vă uit de dragul
împăratului Finics!
Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi, ca şi mâine, pururi şi acum.
Scara Scarabeului
Text: Şerban Foartă / Andrei Ujică
Fără pârghie, fără scripet,
o gânganie-aşa măruntă
că ar fi ea, într-un sipet,
piatră pe-un inel de nuntă,
discul soarelui împinge,
soarelui de la Eghipet,
ca pe-o bilă, ca pe-o minge
numai aure şi sclipet.
Crugul scarabeului,
sacră, scara leului,
a zeului
soare!
Ochiul scaraboului,
gălbenuşul oului,
al noului
soare!
Delfinul, dulce dulful nostru
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Frate Dulf, frate Dulf,
Dulce Dulf, fratele nostru eşti.
Dulce Dulf, frate bun între peşti.
Numele tău fiind şi azi,
nume de frate drept,
care în larg te scalzi,
valul tăind dirept.
Ce Filadelf prin grec,
al tău nume întreg,
erai şi eşti,
cu dragoste de fraţi,
oameni nemaiaflaţi
şi meşteri peşti,
frate Dulf.
Frate Dulf, frate Dulf,
Frate bun, într-un vechi idiom,
frate bun, peşte bărbat şi om.
Clar călăuz pe mări,
calea ne otărăşti,
aer trăgând pe nări,
peşte ciudat ce eşti.
Delfin şi eu prin cald
al meu sânge, prin salt
şi prin înot
Destinul meu de-al tău,
care ne treci prin hău,
leg şi înnod,
frate Dulf.
Sfânt şarpe dat în dar
alb, zidului meu statornic,
lui inimă eşti şi ornic.
Sfânt şarpe alb de var
rob zidului meu şi vornic,
fii, rogu-te, bun şi volnic.
Desprinde-te azi din var
cu pielea ta cea albă,
cu solzi de-argint curat,
ca şi o scumpă salbă,
din bani de-argint curat!
Arată-te iar şi iar,
să te vedem pe pietre,
şi prin iarbă pân-la brâu,
cum şerpui printre pietre,
şi prin iarbă ca un râu!
Şarpele casei drag,
fără de venin,
iată-ni-l azi în prag,
falnic şi senin.
Laptele dintr-un ol
alb, de smalţ, adus,
l-a sorbit domol,
cam pe la apus.
Şarpele casei vechi,
fără de venin,
în prelung priveghi,
falnic şi senin.
Laptele de la oi,
în blid alb adus,
l-a sorbit cu noi,
cam pe la apus.
Pasărea Calandrinon
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Vine fără s-o chemi, i-auzi bate-n geam.
Intră fără să-i ceri, mândră şi de neam.
Vede prin carnea ta ca printr-un geam.
Albă Calandrinon, cu ochi de mărgean.
Sveltă fără cuvânt, la biet patul tău,
În ochi privindu-te cu drept ochiul său
Astfel fiind mântuit de ăl ceasul rău.
Fiară cu dinţi de fier, zimţi de fierăstrău.
Pleacă şi-n urma ei, foi de trandafiri.
Doctor făr' de arginţi, straniu musafir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Soră, pasăre-n alb, psihi-mu,
harnic, darnic duh,
patemi, boală şi chin, ia-le tu:
Du-le în văzduh!
Filip si cerbul
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Un cerb trecea, Cerbul Soare,
prin somnul tău, închisoare,
prin visul tău plin de doamne,
prin vidul tău, măre doamne,
prin zidul tău, doamne sumbre,
prin vidul tău plin de umbre,
prin visul tău plin de doamne,
prin somnul tău, măre doamne.
Cerbule, cerbule,
bunule, albule cerb,
regele frâncilor
vrea să te pună în herb.
Un cerb trecea, Cerbul Soare,
visai că-l prinzi în prinsoare,
în zvon prelung, zvon de goarne,
dar el te-a luat, vai, în coarne...
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
Si eu am discurile vechi, nu stiu pick-up-ul daca mai functioneaza, e pe undeva prin pod. Pe Cantofabule a fost bataie mare, greu le-am procurat si noi. Nu a mai durat mult si Covaci cu cea mai mare a trupei au fugit din tara, iar muzica lor a fost interzisa la noi, nu s-au reeditat albumele.
Ascult cu vie emotie de fiecare data cand am ocazia muzica veche romaneasca(rock si nu numai).
Invocaţie
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică; Recită: Florian Pitiş
Vouă, celor din hronici, pecetii şi herburi,
fiarelor nepăscătoare de ierburi,
nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour,
nearse de soare: Pajură, Bour,
cu schiptru şi tiară, -
mă rog, să vă iviţi!
Pre voi, fiare heralde:
alde Pardosu', alde
Irog-inorogu', vă rog, să vă iviţi!
Fiarelor de bună şi de rea priinţă,
pe cari vânătorul dac-o să le prindză,
n-o să mi-se-aleagă cu pleavă şi abure,
cu niscai sfarog: Fiarelor din fabule,
din eticeşti şi de zăbavă cărţi,
mă rog, să se ivească!
Vouă, cinstitelor, ţie, sperjure,
şarpe sân-pomului jur-împrejure,
fiarelor omului semiasemine:
alde Sirenei, celui Chentaur
cu gură de aur, ca a Hrisostomului,
mă rog, să se ivească!
Fiare cuminţi, cu-o mie de dinţi,
cu coadă de peşte, cu gheare la deşte,
cu unghie de ţap, cu cap, făr-de-cap,
cu blana ca sfecla, cu ochii ca stecla,
cu ochii de vâlc, fiare cu tâlc,
cu duhori suave, fiare filozoafe... Ave!
...A psevdofiarelor cânt viaţa-neviaţa
care nu se trece ca topită gheaţa,
nu se risipeşte în văzduh ca ceaţa,
nice nu se rumpe ca subţire aţa,
au se ovileşte ca bătrână faţa;
căci de zboară-mi zboară altfel decât raţa,
se ivesc pe lume nu din ou ca raţa,
nici nu-mi pasc fâneaţa-n toată dimineaţa,
ci-şi păstrează pururi harul şi verdeaţa,
taina şi dulceaţa,-
fiindcă nici viaţă nu le e viaţa!
Eu vă cânt şi vă descânt,
vă invoc şi vă evoc,
de noroc, de nenoroc,
Vasilisc şi Inorog,
Aspidă şi Zgripţor-Roc.
Eu vă agrăiesc, vă isc,
Inorog şi Vasilisc,
frate Dulf cu ochi de sulf,
dimpreună cu Adelfă,
soru-ta, eu v-aduc jertfă.
Şi tot eu îi ţin ison,
Păsării Calandrinon,
Păsării de da sau ba,
ca şi ţie, dumneata,
Scarabee, scara mea...
Eu vă cânt,
eu vă trec pragul,
eu vă strig la ceasul fix
şi tot eu vă uit de dragul
împăratului Finics!
Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi, ca şi mâine, pururi şi acum.
Norocul Inorogului
Text: Philippe de Thaün / Şerban Foarţă / Andrei Ujică
(în franceza veche şi română)
Monoceros est beste,
un cor at en la teste.
Pur ço issi at nun,
de bouquet at façon.
Par une pulcele est prise,
or oyez en quelle guise.
De o copilă e prins,
Inorogul prinţ,
De o copilă e prins,
Licornul prinţ.
Ea cu sânii în floare şi dulce,
mi-l adastă ca pe un stăpân.
El aleargă-ntr-un suflet să-şi culce,
mândrul cap pe-al ei galeş sân.
Capu-n poala ei bine nu-şi pune,
că-mi adoarme ca un prunc.
Vânătorul atunci îl răpune,
mi-l răpune în veşted crâng.
Aşa-i ucis în somn,
Inorogul domn!
Aşa-i ucis în somn,
Licornul domn!
En son devan se dort
issi vient a sa mort.
En son devan se dort
issi vient a sa mort.
Scara Scarabeului
Text: Şerban Foartă / Andrei Ujică
Fără pârghie, fără scripet,
o gânganie-aşa măruntă
că ar fi ea, într-un sipet,
piatră pe-un inel de nuntă,
discul soarelui împinge,
soarelui de la Eghipet,
ca pe-o bilă, ca pe-o minge
numai aure şi sclipet.
Crugul scarabeului,
sacră, scara leului,
a zeului
soare!
Ochiul scaraboului,
gălbenuşul oului,
al noului
soare!
Delfinul, dulce dulful nostru
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Frate Dulf, frate Dulf,
Dulce Dulf, fratele nostru eşti.
Dulce Dulf, frate bun între peşti.
Numele tău fiind şi azi,
nume de frate drept,
care în larg te scalzi,
valul tăind dirept.
Ce Filadelf prin grec,
al tău nume întreg,
erai şi eşti,
cu dragoste de fraţi,
oameni nemaiaflaţi
şi meşteri peşti,
frate Dulf.
Frate Dulf, frate Dulf,
Frate bun, într-un vechi idiom,
frate bun, peşte bărbat şi om.
Clar călăuz pe mări,
calea ne otărăşti,
aer trăgând pe nări,
peşte ciudat ce eşti.
Delfin şi eu prin cald
al meu sânge, prin salt
şi prin înot
Destinul meu de-al tău,
care ne treci prin hău,
leg şi înnod,
frate Dulf.
Uciderea balaurului
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Zice că o naibă de balaur,
zice că, coclit într-un coclaur,
s-a ivit, la Virit, cetatea Virit,
s-a ivit năsâlnic un balaur.
Numai un voievod
ar putea, biet norod,
să te scape de tot
de ăl balaur.
Fără el, în zale noi din floare
de oţel, pe calu-i alb călare, se ivea,
că-l lovea, cu sabia-l lovea,
mi-l strivea, cel voievod călare.
Cică lui, sfânt voievod în zale,
cică lui, i-au fost ieşit în cale, cu liliac,
flori de leac, acuma şi-n veac,
alb liliac, să-i dea măriei sale.
Numai un voievod
a putut, biet norod,
să te scape de tot
de ăl balaur.
Ştima casei
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Sfânt şarpe dat în dar
alb, zidului meu statornic,
lui inimă eşti şi ornic.
Sfânt şarpe alb de var
rob zidului meu şi vornic,
fii, rogu-te, bun şi volnic.
Desprinde-te azi din var
cu pielea ta cea albă,
cu solzi de-argint curat,
ca şi o scumpă salbă,
din bani de-argint curat!
Arată-te iar şi iar,
să te vedem pe pietre,
şi prin iarbă pân-la brâu,
cum şerpui printre pietre,
şi prin iarbă ca un râu!
Şarpele casei drag,
fără de venin,
iată-ni-l azi în prag,
falnic şi senin.
Laptele dintr-un ol
alb, de smalţ, adus,
l-a sorbit domol,
cam pe la apus.
Şarpele casei vechi,
fără de venin,
în prelung priveghi,
falnic şi senin.
Laptele de la oi,
în blid alb adus,
l-a sorbit cu noi,
cam pe la apus.
Pasărea Calandrinon
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Vine fără s-o chemi, i-auzi bate-n geam.
Intră fără să-i ceri, mândră şi de neam.
Vede prin carnea ta ca printr-un geam.
Albă Calandrinon, cu ochi de mărgean.
Sveltă fără cuvânt, la biet patul tău,
În ochi privindu-te cu drept ochiul său
Astfel fiind mântuit de ăl ceasul rău.
Fiară cu dinţi de fier, zimţi de fierăstrău.
Pleacă şi-n urma ei, foi de trandafiri.
Doctor făr' de arginţi, straniu musafir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Soră, pasăre-n alb, psihi-mu,
harnic, darnic duh,
patemi, boală şi chin, ia-le tu:
Du-le în văzduh!
Filip si cerbul
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Un cerb trecea, Cerbul Soare,
prin somnul tău, închisoare,
prin visul tău plin de doamne,
prin vidul tău, măre doamne,
prin zidul tău, doamne sumbre,
prin vidul tău plin de umbre,
prin visul tău plin de doamne,
prin somnul tău, măre doamne.
Cerbule, cerbule,
bunule, albule cerb,
regele frâncilor
vrea să te pună în herb.
Un cerb trecea, Cerbul Soare,
visai că-l prinzi în prinsoare,
în zvon prelung, zvon de goarne,
dar el te-a luat, vai, în coarne...
Phoenix
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică
Iată, vine din nou cel hrănit cu numai rouă
de la Livan, într-acest an, al nouălea.
Preajma blând înmiresmând,
rugu-i fumegând.
Născutul din ou şi hrănit cu numai rouă,
în roşu nimb, într-acest timp, al nouălea.
Rodnic foc şi nou izvod,
arderea-i de tot.
Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi ca şi mâine, pururi şi acum.